Aici şi acolo

M-am întors să scriu pe blog, tocmai când mi-am dat seama că mai sunt mai puţin de 100 de zile până la Ziua de Curăţenie Naţională pentru care lucrez cu sârg de mai mult timp. Da, doar atâtea zile mai sunt: stări ciudate, mixuri de idei şi gânduri: bucurie că vine “faimoasa şi aşteptata Ziua Z”, nelinişte că mai sunt lucruri de aranjat şi adus la forma perfectă. Dar sunt convinsă că se fac toate. Doar de-asta “fac parte din cel mai mare proiect de implicare socială din România!“. Deşi ieri mi-am dat seama că mai sunt doar 100 de zile, 30 de zile au trecut fără ca eu să mai las măcar două rânduri pe aici. Deşi ma gândeam la acest lucru în fiecare zi, nu reuşeam să opresc timpul în loc şi să se creeze “o buclă” în care eu să îmi găsesc locul şi să scriu aici. Faţă de dezamăgirea despre care vorbeam mai demult, acum parcă sunt mai blândă şi cu mine şi parcă şi mai mulţumită că timpul nu mai trece pe lângă mine. De când nu am mai scris, multe s-au întâmplat. Am fost alături de colegii mei în câteva judeţe din ţară, fie să lansăm proiectul (Călăraşi şi Teleorman), fie să vedem cum se desfăşoară acţiunea de curăţenie pilot din Argeş. În maşină, pe drum spre Piteşti, sunau telefoanele şi primeam veşti despre oamenii care ieşeau la curăţenie. Multă emoţie, extaz chiar. Încercam să configurez în minte ziua. Încă n-am curaj destul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu